tribunele vuiesc in jurul tau . un ropot de strigate si aplauze si voci toate coborand catre tine , de neoprit . de o energie apasatoare . iti simti plamanii apasati de masa asta de energie si , cu fiecare vuiet in plus , iti este din ce in ce mai greu sa respiri . incerci sa respiri adanc . te uiti in lungul pistei si cauti linistea de care ai nevoie ca sa te poti concentra .
te pregatesti . inca cateva secunde si cursa incepe . va trebui sa ii multumesti pe toti . atat de multi oameni ce te aplauda si te indeamna sa mergi mai repede , mai departe , mai sus . trebuie sa ii multumesti . nu ii poti dezamagi . un joc nebun de-a soarecele si pisica . tu si cel de langa tine . te uiti in ochii lui . nu il cunosti . nu stii nimic despre el .
se da startul si explodezi . toata emotia , tot tremurul , toata energia ce te-a apasat formeaza o forta nevazuta in spatele tau si , intr-o explozie de vuiete si aplauze , tasnesti in lungul pistei . nu alergi tu . nu . alearga zecile de glasuri din tribune . alearga prin tine . iti patrund prin urechi si ochi si gura si te invadeaza ca apoi sa isi gaseasca drumul catre picioarele tale si sa alerge folosindu-se de tine . de trupul tau . ii tragi pe toti dupa tine . vietile lor se prelungesc prin cursa ta . le oferi speranta si bucurie . le oferi emotii si teama . dar le oferi ceva . tuturor .
ai lasat in urma startul . dar nu si vuietele . inca rasuna undeva in spatele tau . inca te imping de la spate . toate astea doar pentru sfarsit . pentru finalitate . pentru castig . dar poti oare castiga ? vei castiga cu adevarat ? nu stii . dar continui sa alergi . pentru ei . continui sa te indepartezi de start . continui sa te apropii de singuratate . renunti la vuietul multimii . renunti la oameni . si faci asta tocmai pentru ei . se spune ca o faci pentru tine . se spune ca alergi pentru tine . dar e fals . alergi pentru recunoastere din partea lor . o faci pentru ei . nu pentru tine . totul ... pentru ei . si ei aplauda asta .
incepi sa simti oboseala de inceput . e mult pana depasesti acest hop . pana intri in starea in care picioarele se misca independent de vointa ta . trebuie sa depasesti punctul de oboseala si sa intri in automatismul ala atat de familiar . arunci priviri rapide in spate si nu mai vezi decat profilul tribunei . nu ii mai vezi pe ei . vezi doar formele lor vagi . nu mai auzi decat un vag strigat . doar un ecou al lor . dar stii ca sunt acolo . te sprijina . te urmaresc pe ecranele alea mari .
iti amintesti momentele de inceput . iti imaginezi momentele de sfarsit . te vezi invingator . te vezi intr-o gramada de oameni care te aplauda cu medalia aia fara valoare la gat . nu medalia conteaza . nu pentru ea alergi . ci pentru oamenii din jurul tau . te hranesti cu imaginea asta . asta e ceea ce te impinge peste hopul ce il ai in fata ta . asta te ajuta sa il depasesti . te ajuta sa ignori amorteala picioarelor . te ajuta sa ignori soarele fierbinte si pustiul din jurul tau . vezi doar cateva masini de o parte si alta a ta si oameni care te urmaresc cu camerele pe umeri . si nimic altceva . ei sunt cei mai buni prieteni ai tai in momentul asta . ei , cei ce fac asta pentru audienta si nu pentru tine . dar te multumesti si cu ei .
iti dai seama ca ai incetinit . trebuie sa te trezesti din visare . trebuie sa tragi tare . sa mergi inainte . mai repede , mai departe , mai sus . te concentrezi pe drumul din fata ta . uiti ce ai lasat in urma . ignori singurii tai prieteni si fortezi inima . grabesti pasul . totul e amplificat . si doare . doare in asa maniera incat te bucura durerea . existi . pentru ca simti ... existi . esti aici si depinde doar de tine sa termini primul . tragi aer adanc in piept si grabesti pasul . esti de neoprit . tu esti cel ce hotaraste sfarsitul cursei . iti spui asta . si o crezi .
a meritat efortul . incepi sa ii ajungi din urma pe ceilalti . gramezi mici de alergatori ca si tine . s-au grabit la inceput si acum au obosit . ii depasesti si iti pare rau pentru ei . te uiti la ei cand ii depasesti si le vezi privirea pierduta . vezi dezamagirea din ochii lor . sfarsitul e departe pentru tine dar pentru ei sfarsitul a venit deja . acum alearga doar pentru ca nu stiu ce altceva sa faca . sunt prinsi pe drumul asta si nu se pot opri .
nici tu nu mai stii cat timp a trecut de cand nu ai mai vazut un chip familiar . timpul se dilata in soarele asta arzator si minutele par ore . cauti un chip familiar si pentru ca nu il gasesti iti creezi unul . vezi un alergator la cativa metri in fata ta . nu il depasesti desi ai putea sa o faci . alergi in spatele lui si il analizezi . incepi sa ii scrii un trecut . o poveste . ii scrii ticurile si obiceiurile . ii scrii placerile . si pentru timpul ala scurt nu mai esti singur . ai in fata ta un om pe care il cunosti . alergi cu el . nu mai alergi singur .
oboseala incepe sa isi spuna cuvantul . automatismul nu mai functioneaza si simturile au inceput sa iasa din amorteala dulce de la inceput . acum incepe sa doara cu adevarat . fiecare pas pe cimentul fierbinte e un urlet in sinea ta . acum este momentul sa arati din ce esti facut . nu renunti la prietenul imaginar din fata ta . nu il depasesti . alergi in continuare in spatele lui si o ciudata apropiere exista intre voi doi . ceva ce depaseste cuvintele si formulele standard . va leaga pustietatea . va leaga caldura . va leaga durerea . si pentru acele cateva ore e o legatura mai puternica decat orice prietenie pe care ai avut-o . maine nici nu vei mai stii cine e . nu il vei recunoaste pe strada ... dar azi , acum , aici ... este mai mult decat un frate pentru tine .
dupa nici tu nu stii cate ore ... undeva la orizont vezi profilul unei tribune pline cu oameni . nu e nimic diferit . pentru o secunda ai impresia ca ai gresit directia si ca te-ai invartit in cerc . ai plecat de undeva pentru a ajunge in acelasi loc . dar nu . e alt loc . alt vuiet . alte glasuri si alte suflete ce te asteapta sa sosesti . pe parcursul cursei ai fost singur . ai avut un prieten . si acum te intorci de unde ai plecat . dar niciodata nu vei mai fi la fel ca inainte de start . ceva s-a schimbat in tine si un alt tu ajunge la capat . nu mai esti cel de la inceput . acum ai mai adaugat o cursa . ai mai adaugat o traire . si inca un prieten . vezi oamenii cu alti ochi . vuietul lor nu te mai impinge . vuietul lor incearca sa te traga langa ei si apoi sa te pastreze .
grabesti pasul ... e greu . dar trebuie sa o faci . trebuie sa lasi in urma prietenul imaginar care te-a ajutat sa fugi si trebuie sa ajungi primul . picioarele dor ... plamanii si inima dor . totul doare in tine . dar un ciudat sentiment de liniste te asteapta undeva la doar cateva zeci de metri in fata ta . strangi din dinti si acum , pe ultima suta de metri , alergi disperat sa ramai . nu sa pleci . nu mai alergi ca sa pleci ci alergi ca sa ramai . ultimele zeci de metri par a fi doar secunde grabite sa te lase in urma . dar reusesti ... si treci linia de sosire . tu . ai castigat . esti primul . vei primi ceea ce ti se cuvine ... cazi in genunchi si incerci sa tragi calic aer in piept . ridici privirea ... si te uiti in jurul tau . te uiti in tribune ... si in tribune vezi alti alergatori . ca si tine . obositi . transpirati si secatuiti de vuiet .
nu ai castigat nimic . doar ai alergat . cu totii suntem alergatori de cursa lunga .
Rearanjarea fișierelor în Windows 7
Cu 50 minute în urmă